Inecat in festivism (unii au ales sa serbeze in camp, de parca am fi undeva in Mongolia, pe langa Ulan Bator), incepe astazi un nou an universitar, de la care nu ma astept sa fie peste, ci nici macar la nivelul celui de anul trecut. Norme masacrate, posturi restranse, cursuri cu serii comasate, lefuri injumatatite (adio spor pentru doctorat si salariu de merit) si teama ca nici acestea nu vor fi incasate la timp, dar cu programe cu nume atragatoare (desi goale de continut), lozinci cu Bologna si modernizarea universitatilor din Romania, asadar cu angajamente si lauda de sine din belsug, asa cum sade bine romanului (vom face cea mai importanta platforma de cercetare, suntem pe locul al III-lea in topul universitatilor si il tintim pe cel dintai, bla, bla, bla...). In mod sigur, putina lume cunoaste o poezie a lui Mihai Eminescu, intitulata "In zadar in colbul scolii...", asa ca m-am gandit s-o postez pentru studenti. As face mentiunea ca ea nu este un indemn la lene, la ignorarea scolii, ci mai degraba o chemare la luare aminte, la cercetarea mai atenta a bibliotecii, a cartii, a vietii:
In zadar in colbul scolii,
Prin autori mancati de molii,
Cauti urma frumusetii
Si indemnurile vietii.
Si pe foile lor unse,
Cauti taine nepatrunse
Si cu slovele lor strambe
Ai vrea lumea sa se schimbe.
Nu e carte sa inveţi
Ca viata s`aiba pret -
Ci traieste, chinueste
Si de toate patimeste
S`ai s`auzi iarba cum creste!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu