Primul zbor cu balonul in Tarile Romane

Am scris, citand bibliografia utilizata, in cartea mea despre aportul romanesc in aviatie (Contributii romanesti in domeniul aviatiei, Editura Transilvania Expres, Brasov, 2003) si despre zborul unui balon in vremea domniei lui Ioan Gheorghe Caragea (care a trait intre 1754 si 1844 si a domnit in Muntenia din 1812 in 1818), cunoscut sub numele de "basica lui Caragea". Preocupandu-ma recent de Ion Ghica, l-am aflat interesat, la anii maturitatii sale, de zborurile cu balonul umplut cu hidrogen sau heliu, dar totodata si un bun cronicar al primului asemenea zbor de la noi. Tatal sau, Tache (Dimitrie) Ghica, fost demnitar la curtea acestui domn fanariot, isi amintea, in timpul copilariei lui Ion, de numeroase intamplari din vremea domniei lui Caragea, pe care le relata cu mult haz si culoare copiilor si musafirilor de la conacul familiei din Gherghani. In perioada cand preocuparea sa cea mai draga era memorialistica, Ion Ghica s-a trezit a fi, pe seama amintirilor din copilarie, si un mare evocator al domniei respective. El povesteste despre vestita basica a lui Caragea, un balon adus de nemti, fabricat din panza de Brasov, la cererea fiicei domnitorului, Ralu. Acest balon, cu diametrul de opt metri, incalzit cu spirt aprins, a facut obiectul unei demonstratii, la care au participat bucurestenii cu mic cu mare si Curtea, bineinteles, in Dealul Spirii, in vara anului 1818, fara a avea pasageri in nacela. "Basica avea in interior un buriu cu spirt de cinci vedre, prins cu mestesug. Dandu-se foc spirtului cu ajutorul unui fitil, aerul din interior s-a incalzit, iar basica s-a inaltat in slavi cat abia se mai vedea, cazand mai apoi langa satul Catelu", relateaza scriitorul. O marturie oarecum similara face si Dimitrie Papazoglu (1811-1892), ofiter de cariera si unul dintre precursorii muzeografiei si arheologiei romanesti, in cartea sa Istoria fondarei orasului Bucuresti (1891): Pana a nu arde palatele cladite de Ipsilante, pe cand locuia Ion Caragea in ele, au vazut romanii, pentru prima oara, ridicandu-se balonul de niste straini, ce venisera in Bucuresti. Acest balon a trecut pe deasupra Capitalei si a cazut la Cioplea, langa satul Dudesti; de atunci a ramas vorba la romani: de cand cu basica lui Caragea. Orasenii, in superstitia lor, ziceau ca comedia asta a fost o urata prevestire, caci in urma a ars palatul si, la 1817, luna octombrie, a fost si un cutremur foarte mare, dupa care a si fugit Caragea, furand 20.000.000 din vistieria tarii". In epoca imediat urmatoare Unirii Principatelor, la Bucuresti nu se facea altceva decat a se imita sau comenta ce se face la Paris. Cum in capitala Frantei la moda erau baloanele, si la Bucuresti subiectul era la ordinea zilei. Cunoscutul astronom, scriitor si editor Camille Flammarion si-a oferit ca dar de nunta, la 28 august 1874, o calatorie cu aerostatul, ducandu-si tanara sotie de la Paris la Spa, in nu mai putin de 15 ore! Inginer de formatie, preocupat de noutatile tehnice, Ion Ghica urmarea cu atentie ceea ce se petrecea, fara a se amesteca in discutiile de salon sau cafenea ale veleitarilor, despre constructia, manevrabilitatea sau viitorul baloanelor si dirijabilelor, insa dorea fierbinte sa experimenteze o asemenea inaltare in vazduh. In 7 iulie 1874, dupa-amiaza, la orele 4 si jumatate, la varsta de 58 ani, dorinta avea sa i se implineasca: impreuna cu alte doua persoane, una dintre ele fiind colonelul Nicolae Haralambie, s-a urcat in balonul cu hidrogen "Mihai Bravul" (care zburase pentru prima data la 9 iunie in acelasi an) si s-a ridicat deasupra Bucurestiului. Din istoric al primului asemenea experiment in spatiul romanesc, din promotor al introducerii cailor ferate in Principatele dunarene, iata-l pe Ion Ghica si in postura de zburator, fascinat de o asemenea experienta...