Poetul, filosoful, astronomul si matematicianul iranian Hakim Omar Khayyam (aprox. 1048-1131), pe numele sau adevarat Omar Ghiyat at-Din Abu I-Ftah Ibrahim al-Khayyam (Khayyami insemnand "fabricant de corturi", iar poetul l-a adoptat ca nume in amintirea tatalui sau care avea aceasta meserie), a fost directorul observatorului din Marv si a prezidat grupul celor opt astronomi care, in anul 1074, a efectuat reforma calendarului musulman, mai exact decat cel gregorian, realizat cinci secole mai tarziu. A fost medic si astronom official al curtii regale, iar pe durata Evului Mediu a fost cunoscut, in special, pentru studiile sale in domeniile matematicii si fizicii. I s-au atribuit 14 tratate, cel mai important fiind un tratat de algebra: Al-Djabra-val Mogha-bela, care a si dat numele acestei discipline matematice. Cea mai mare parte a scrierilor sale de filosofie si stiinte s-au pierdut. A fost unul din marii umanisti ai vremii, cu vaste preocupari in domeniul pozitiv, dar avand cunostinte intinse de filosofie, mai ales din gandirea clasicilor Greciei antice. Cel mai raspandit volum al poeziilor sale este Robayatul (sau rubayat, care reprezinta denumirea catrenului persan). Redau aici trei catrene, care mi se par semnificative pentru lirica sa:
Fii vesel azi, curand te-i plictisi
Si-n veci la fel - acelasi cer va fi,
Te-or face caramizi, ca sa cladeasca
Palate-n care altii vor trai.
Ca apa raului, ca vantul mut,
Din viata inc-o zi s-a petrecut,
Nicicand nu mi-a pasat de doua zile:
Cea nesosita, cea care-a trecut.
Un veac sau doua de traiesti in el,
Lasa harul lumii, sfant esti ori misel.
Monarh puternic ori un biet calic,
Suspinul de pe urma ti-e la fel.
Toate trei sunt inscriptionate pe statuia sa din Bucuresti, de pe Soseaua Kiseleff, vis-a-vis de Institutul de Geologie.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu